Colindatul
Colindele amintesc de sarbatoarea pagana Calendae Ianuarii si de urarile ce se faceau de Anul Nou pentru alungarea spiritelor malefice si reintalnirea cu cei trecuti in nefiinta, cat si urari pentru belsug si fertilitate. Cu trecerea timpului s-a pastrat doar caracterul de sarbatoare si petrecere al colindelor.
In Romania obiceiul colindatului este foarte bine pastrat poate si datorita faptului ca romanii convietuiesc cu rusii si ucrainenii, pentru care aceasta datina are o mare insemnatate. Acest obicei este asociat Nasterii Domnului Iisus Hristos.
Dupa felul sau, colindatul se clasifica in: colindatul celor mici, colindatul cu masca si colindatul propriu-zis, al grupurilor formate din adulti.
In unele zone ale tarii, in Ajunul Craciunului primii care pornesc cu colindul sunt cei mici, iar seara tinerii si chiar adultii. In Gorj se formeaza un grup mare, in special din batrani si copii ce pornesc impreuna la colindat. In Ardeal, se incepe in prima zi de Craciun, dupa Sfanta Liturghie, si tine toate cele trei zile. Drept rasplata pentru vestirea Nasterii Domnului sunt oferite diverse daruri: colaci, fructe, prajituri iar cei mai in varsta sunt serviti chiar si cu bautura. Astazi, aceste daruri au fost inlocuite cu bani, indeosebi in zona urbana.
Se crede ca atat colindatorilor, familiilor acestora cat si celor care ii primesc le va merge bine tot anul si vor fi sanatosi. De asemenea exista credinta ca primul colindator primit trebuie sa fie de sex masculin.
